Croatia

Luni dimineata pe la ora 6 am pornit spre Sibiu din Vatra Dornei, a fost un pic cam frig pe Tihuta la ora respectiva dar trebuia sa ne incadram intr-un anumit timp.Pe la ora 12 am ajuns in Sibiu si ne-am apucat repede de facut bagaje. Cam aveam idee ce luam cu noi. Plouandu-ne vineri pana la Targu-Mures, Alin a fost nevoit sa aranjeze motorul :spalat, uns lant etc. Pe la ora 14.30 am fost gata cu impachetatul si aranjatul bagajelor si am mers spre prietenul nostru Cosmin la cateva strazi distanta, ca sa pornim la drum.
Am stat cateva minute pana am mai pus la punct anumite detalii privind calatoria si ne-am suit calare si le-am dat bice calutilor pana la Simeria ca sa o luam si pe Andreea.
Pe drum ne-am intalnit cu un grup de 4 motociclisti aradeni , l-am recunoscut doar pe Lutzifer si pasagera cu translapul lor.
Ne-am luat cina la Armonia Center ca tot omul, vorba vine... afara in parcare, se mai uitau unii mai ciudat la noi dar nu mai conta nimic, cand iti pui stomacul la cale dupa care am pornit spre Pecica ca sa ne intalnim cu dr_dejavu , un prieten de al nostru. Am ajuns pe la ora 22.00 in Pecica si ne-am cazat repede pe malul Muresului. Eram un pic rupti de oboseala dar totusi am stat la un pahar de vorba ca doar nu ne vedem in fiecare zi ...

Marti ne-am trezit de dimineata cam pe la ora 6.30 ca sa avem timp sa strangem repede cortul si sa il aranjam pe motor si sa ii dam bice, nu de alta dar sa nu pierdem din timpul pretios... si pornim spre Nadlac. Pana sa ajungem la Nadlac ne bagam sa alimentam ca sa pornim spre Croatia cu un plin facut in tara, alimentam, toate bune si frumoase pana in momentul in care ne spune Cosmin ca si-a uitat talonul si asigurarea acasa si ca nu putem merge mai departe. Prima data am crezut ca e o gluma proasta , am fi vrut noi :D dar din pacate acesta era crudul adevar, saracul si-a cerut scuze , nu mai stia ce sa faca.

Ne-am mobilizat sa gasim solutii...sa plece acasa si sa se intoarca ar fi durat mult prea mult, fiind cam 600 de km dus-intors pe ruta Sibiu - Arad, solutia cea mai buna era sa trimita cineva de acasa actele pe un autobuz. si dai si suna, trezeste oamenii dis de dimineata cand somnul e cel mai dulce si roaga-i sa te ajute. Am avut noroc de Nicu , un prieten de al nostru, a fost dragut si s-a dus repede si a pus actele pe un autobuz care mergea spre Germania si trecea si prin vama Nadlac. Multumim Nicu inca o data!
Pana venea autobuzul trebuia sa facem si noi ceva, asa ca am cautat un loc verde unde ne-am pus izoprenele si am asteptat sa treaca timpul...

Pe la ora 16.30 am pornit spre Croatia, la vama am avut noroc, in sensul ca ne-a facut semn un vames sa venim in fata... era si el motociclist... deoarece era o "mica" coada iar pentru noi timpul era pretios...si am iesit din tara intr-un final :D
Drumul prin Ungaria era cat de cat bun, dupa ce treci de Szeged e mai bun , pana sa ajungem in Baja ne-a prins o ploaie de toata frumusetea, eram uzi si in cele mai intime locuri dar bine ca aveam haine de schimb...Nu stiu cum a facut Cosmin cu gps-ul lui ca la un moment dat ne-a bagat pe sate si am ajuns aproape de lanurile de porumb ale localnicilor, se uitau ei mirati la noi intrebandu-se ce facem noi pe acolo, poate o fi crezand ca am venit la furat de porumb :)) Si l-am intrebat pe Cosmin: Fra prin porumb, zambind imi raspunde ca : Da! Asa ii arata gps-ul, dar ne mai spune ca era setat pe drumul cel mai scurt: prin porumb! Tot multumita lui Cosmin am trecut Dunarea cu bacul, desigur podul era la ceva distanta, dar a meritat mai ales ca zona era atat de frumoasa.
Ne-am schimbat de hainele umede intr-o benzinarie mai aveam ceva drum pana sa ajungem la Barcs plus ca am cinat pe acolo...un mic picnic pe la ora 21 :D
Si dai bataie in continuare spre Croatia...
Pe la ora 24.00 am ajuns in Zagreb, superb oras seara,linistit si incarcat de istorie, cel putin mie starea aceasta mi-o dadea.

Am inceput sa cautam o benzinarie, cele locale erau inchise , OMV-ul era deschis...ne-am facut un pic griji cand am vazut ca benzinariile erau inchise si ca ar trebui sa asteptam pana dimineata sa alimentam si sa ne continuam drumul spre Rijeka.
Si am pornit mai departe spre Rijeka, am facut cum n-am facut de am ajuns pe autostrada, desi am planuit sa nu, pentru a putea vedea mai multe. Dar am facut o alegere buna pana la un moment dat cand a cazut ceata si am decis sa nu mergem mai departe. Astfel am intrat in prima parcare. Si am facut sedinta: ce facem? mergem?sau ne punem sa dormim?,fiind obositi a primat somnul, cea mai buna alegere din punctul meu de vedere... chiar daca sunt doua sau trei ore de somn tot e ceva decat deloc. Si am inceput sa cautam loc unde sa ne punem izoprenul... Am gasit un loc mai ferit langa statia de curent sau ceva de genul...gunoaiele le-am vazut dimineata si uite asa am dormit ca niste homeless :D, o aventura inedita..dar si bine ne-a mai priit somnul respectiv.
Dimineata in jurul orei 5 si ceva am pornit mai departe spre Rijeka, o vreme superba, ca sa nu mai zic de peisajele din jur, am trecut prin tuneluri, primele pentru noi(eu si Alin)... amenajate, ca de altfel am mai trecut prin tuneluri dar nu erau amenajate si nici nu erau pe autostrada.
Am ajuns in Rijeka , un oras superb cu stradutele sale mici, am incercat sa gasim plaja, sa facem o baie si sa ne continuam drumul dar nu am reusit. Intre timp a venit un motociclist cu prietena lui,( avea o motocicleta Tdm de 900) si i-am intrebat cam pe unde ar fi plaja in Rijeka, ne-au marturisit ca nu ar merita sa stam acolo pe plaja si ca ar fi mai indicat sa mergem spre Insula Krk sau celelalte orase aflate pe tarmul Adriatici: Zadar, Split ca avem ce vedea. Au fost foarte amabili.
Ne-am continuat drumul spre Insula Krk cu gandul ca o sa stam la soare si o sa ne balacim cat vrem . Am platit 18 kuna pentru a traversa podul care face legatura dintre Rijeka-Insula Krk dus-intors.
Si am inceput cautarile de cazare prin Krk, Malinska, si alte orasele de pe insula. Noi in principiu am vrut sa luam o camera dar din pacate toate erau ocupate, prima data am incercat pe cont propriu dar dupa aceea am incercat la agentii, dar nu am avut noroc si am ales sa incercam la camping-uri.
Am gasit un camping super mare si linistit, si ne-am cautat un loc cat mai retras dar si sa putem sa ajungem repede la mare si ne-am dezechipat si tusti in mare... vorba aia : nu stiu dar fac o baie cand ajung... cunoscatorii stiu :d si a fost atat de bine, dupa atata mers cu motorul sa te relaxezi in apa marii.
Ne-am balacit noi cat ne-am balacit, unii au inotat :D, Alin a invatat sa faca pluta, a incercat sa ma invete si pe mine dar slabe sanse. Si dupa o balaceala calumea ne-am trantit jos pe izoprene si somn de voie, cat cuprinde si a fost atat de dulce somnul :d. Am avut parte de un asfintit de soare magnific si aici o sa las sa vorbeasca pozele.

Dupa ce a asfintit soarele am mers sa papam, ca dupa atata balaceala...mai cere si stomacul ceva ceva. Eu cu Alin am comandat hamburgeri iar Cosmin si-a luat un snitel, iar bautura : BERE! Unii s-au saturat alti mai putin si a venit nota... nu stiu cum a facut dar tipa s-a incurcat si uite asa Cosmin a cinat pe gratis, si trecand peste acest fapt...tipa respectiva i-a mai dat si bacsis.
A doua zi am pornit spre Zadar, pana acolo este un drum superb...pe o parte a drumului ai dealuri, stanci iar pe cealalta marea, iar de calitatea drumului nu mai vorbesc...si am mers noi ce am mers pana ni s-a facut foame si am tras la un restaurant sa mai mancam si noi ceva.
Si am pornit mai departe la drum, am mers noi o bucata buna de drum, cu opririle de rigoare: sa facem poze, sa mai ne uitam, sa ne dezamortim oasele etc. Cand credeam ca mai avem doar 14 km pana la Zadar, am oprit sa ne sfatuim: daca ne continuam drumul cautam cazare. Dar de fapat noi mai aveam in jur de vreo 40 de km pana la Zadar, acest lucru l-am aflat seara cand ne-am decis sa mergem sa il vizitam.
Am decis sa cautam cazare si am pornit pe la casele din zona, la prima casa aveau doar o camera libera si l-am intrebat pe domnul respectiv daca cunoaste pe cineva care mai inchiriaza camere pentru turisti. Acesta ne-a sugerat sa mergem la vecina lui , la cativa metri distanta.
Aici am avut noroc ni s-a oferit o camera libera cu 2 paturi: unul enorm de mare si unul mai mic. Eram fericiti ca am gasit cazare si ca o sa dormim in pat dupa trei zile de dormit in cort. Si am pornit spre Alin si Andreea(ei au ramas la motoare) sa le dam vestea, normal ca sa ne mai amuzam, am vorbit cu ei in engleza noastra de balta.
Ne-am adus motoarele , le-am parcat si ne-am apucat sa despachetam pentru a ne instala in camera. Gazda noastra si-a facut griji cum o sa dormim ca sunt doar doua paturi si suntem 4 oameni, i-am spus sa stea fara griji, ca ne descurcam si ca nu este nicio problema. Am intrebat-o ce ar fi de vizitat prin zona si ne-a marturisit ca ar fi mai superb daca am vizita Zadarul seara si Parcul National Paclenika, daca tot eram cazati in localitatea Starigrad.
Dupa ce ne-am instalat, am pornit spre plaja sa ne balacim. Am stat noi cateva ore pe plaja , dupa care ne-am intors si tusti spre Zadar sa il vizitam.
Intr-adevar Zadarul noaptea este superb, era plin de lume cred ca in mare parte erau turisti, atata ne-am invartit prin orasul vechi pana ne-am pierdut de Cosmin si Andreea. Telefoanele nu stiu ce au avut in seara aceea, nu am putut sa ii sunam, sa le spunem unde suntem asa ca eu cu Alin am pornit spre motoare sa ii asteptam, nu inainte de a ne lua o mega clatita cu ciocolata.
Dupa ce s-au saturat sa ne tot caute, Cosmin si Andreea au venit la motoare si surpriza: acolo eram! Ne-am mobilizat si am mers la terasa, care au gasit-o cei doi (cand incercau sa ne gaseasca) ca sa ne punem stomacelele la cale dupa o zi lunga. Coco ne-a avertizat ca sunt preturi de Zadar...cand colo nu era foarte mare diferenta, fata de locul unde am luat pranzul in ziua respectiva, la amiaza. Spre nenorocul nostru am avut parte de cel mai aiurit ospatar, vorba lui Coco :"e la pesti", saracu era dezorientat dar ne-a luat bacisis asa pe fata, iar cu limba engleza nu prea le avea.Exceptand acest lucru, mancarea a fost buna, dar au ceva cu ceapa, cred ca aproximativ la orice fel de mancare iti cam pun o ceapa taiata, o fi buna, nu zic nu, dar mie una imi provoaca somnolenta :D

Croatia

Luni dimineata pe la ora 6 am pornit spre Sibiu din Vatra Dornei, a fost un pic cam frig pe Tihuta la ora respectiva dar trebuia sa ne incadram intr-un anumit timp.Pe la ora 12 am ajuns in Sibiu si ne-am apucat repede de facut bagaje. Cam aveam idee ce luam cu noi. Plouandu-ne vineri pana la Targu-Mures, Alin a fost nevoit sa aranjeze motorul :spalat, uns lant etc. Pe la ora 14.30 am fost gata cu impachetatul si aranjatul bagajelor si am mers spre prietenul nostru Cosmin la cateva strazi distanta, ca sa pornim la drum.
Am stat cateva minute pana am mai pus la punct anumite detalii privind calatoria si ne-am suit calare si le-am dat bice calutilor pana la Simeria ca sa o luam si pe Andreea.
Pe drum ne-am intalnit cu un grup de 4 motociclisti aradeni , l-am recunoscut doar pe Lutzifer si pasagera cu translapul lor.
Ne-am luat cina la Armonia Center ca tot omul, vorba vine... afara in parcare, se mai uitau unii mai ciudat la noi dar nu mai conta nimic, cand iti pui stomacul la cale dupa care am pornit spre Pecica ca sa ne intalnim cu dr_dejavu , un prieten de al nostru. Am ajuns pe la ora 22.00 in Pecica si ne-am cazat repede pe malul Muresului. Eram un pic rupti de oboseala dar totusi am stat la un pahar de vorba ca doar nu ne vedem in fiecare zi ...

Marti ne-am trezit de dimineata cam pe la ora 6.30 ca sa avem timp sa strangem repede cortul si sa il aranjam pe motor si sa ii dam bice, nu de alta dar sa nu pierdem din timpul pretios... si pornim spre Nadlac. Pana sa ajungem la Nadlac ne bagam sa alimentam ca sa pornim spre Croatia cu un plin facut in tara, alimentam, toate bune si frumoase pana in momentul in care ne spune Cosmin ca si-a uitat talonul si asigurarea acasa si ca nu putem merge mai departe. Prima data am crezut ca e o gluma proasta , am fi vrut noi :D dar din pacate acesta era crudul adevar, saracul si-a cerut scuze , nu mai stia ce sa faca.

Ne-am mobilizat sa gasim solutii...sa plece acasa si sa se intoarca ar fi durat mult prea mult, fiind cam 600 de km dus-intors pe ruta Sibiu - Arad, solutia cea mai buna era sa trimita cineva de acasa actele pe un autobuz. si dai si suna, trezeste oamenii dis de dimineata cand somnul e cel mai dulce si roaga-i sa te ajute. Am avut noroc de Nicu , un prieten de al nostru, a fost dragut si s-a dus repede si a pus actele pe un autobuz care mergea spre Germania si trecea si prin vama Nadlac. Multumim Nicu inca o data!
Pana venea autobuzul trebuia sa facem si noi ceva, asa ca am cautat un loc verde unde ne-am pus izoprenele si am asteptat sa treaca timpul...

Pe la ora 16.30 am pornit spre Croatia, la vama am avut noroc, in sensul ca ne-a facut semn un vames sa venim in fata... era si el motociclist... deoarece era o "mica" coada iar pentru noi timpul era pretios...si am iesit din tara intr-un final :D
Drumul prin Ungaria era cat de cat bun, dupa ce treci de Szeged e mai bun , pana sa ajungem in Baja ne-a prins o ploaie de toata frumusetea, eram uzi si in cele mai intime locuri dar bine ca aveam haine de schimb...Nu stiu cum a facut Cosmin cu gps-ul lui ca la un moment dat ne-a bagat pe sate si am ajuns aproape de lanurile de porumb ale localnicilor, se uitau ei mirati la noi intrebandu-se ce facem noi pe acolo, poate o fi crezand ca am venit la furat de porumb :)) Si l-am intrebat pe Cosmin: Fra prin porumb, zambind imi raspunde ca : Da! Asa ii arata gps-ul, dar ne mai spune ca era setat pe drumul cel mai scurt: prin porumb! Tot multumita lui Cosmin am trecut Dunarea cu bacul, desigur podul era la ceva distanta, dar a meritat mai ales ca zona era atat de frumoasa.
Ne-am schimbat de hainele umede intr-o benzinarie mai aveam ceva drum pana sa ajungem la Barcs plus ca am cinat pe acolo...un mic picnic pe la ora 21 :D
Si dai bataie in continuare spre Croatia...
Pe la ora 24.00 am ajuns in Zagreb, superb oras seara,linistit si incarcat de istorie, cel putin mie starea aceasta mi-o dadea.

Am inceput sa cautam o benzinarie, cele locale erau inchise , OMV-ul era deschis...ne-am facut un pic griji cand am vazut ca benzinariile erau inchise si ca ar trebui sa asteptam pana dimineata sa alimentam si sa ne continuam drumul spre Rijeka.
Si am pornit mai departe spre Rijeka, am facut cum n-am facut de am ajuns pe autostrada, desi am planuit sa nu, pentru a putea vedea mai multe. Dar am facut o alegere buna pana la un moment dat cand a cazut ceata si am decis sa nu mergem mai departe. Astfel am intrat in prima parcare. Si am facut sedinta: ce facem? mergem?sau ne punem sa dormim?,fiind obositi a primat somnul, cea mai buna alegere din punctul meu de vedere... chiar daca sunt doua sau trei ore de somn tot e ceva decat deloc. Si am inceput sa cautam loc unde sa ne punem izoprenul... Am gasit un loc mai ferit langa statia de curent sau ceva de genul...gunoaiele le-am vazut dimineata si uite asa am dormit ca niste homeless :D, o aventura inedita..dar si bine ne-a mai priit somnul respectiv.
Dimineata in jurul orei 5 si ceva am pornit mai departe spre Rijeka, o vreme superba, ca sa nu mai zic de peisajele din jur, am trecut prin tuneluri, primele pentru noi(eu si Alin)... amenajate, ca de altfel am mai trecut prin tuneluri dar nu erau amenajate si nici nu erau pe autostrada.
Am ajuns in Rijeka , un oras superb cu stradutele sale mici, am incercat sa gasim plaja, sa facem o baie si sa ne continuam drumul dar nu am reusit. Intre timp a venit un motociclist cu prietena lui,( avea o motocicleta Tdm de 900) si i-am intrebat cam pe unde ar fi plaja in Rijeka, ne-au marturisit ca nu ar merita sa stam acolo pe plaja si ca ar fi mai indicat sa mergem spre Insula Krk sau celelalte orase aflate pe tarmul Adriatici: Zadar, Split ca avem ce vedea. Au fost foarte amabili.
Ne-am continuat drumul spre Insula Krk cu gandul ca o sa stam la soare si o sa ne balacim cat vrem . Am platit 18 kuna pentru a traversa podul care face legatura dintre Rijeka-Insula Krk dus-intors.
Si am inceput cautarile de cazare prin Krk, Malinska, si alte orasele de pe insula. Noi in principiu am vrut sa luam o camera dar din pacate toate erau ocupate, prima data am incercat pe cont propriu dar dupa aceea am incercat la agentii, dar nu am avut noroc si am ales sa incercam la camping-uri.
Am gasit un camping super mare si linistit, si ne-am cautat un loc cat mai retras dar si sa putem sa ajungem repede la mare si ne-am dezechipat si tusti in mare... vorba aia : nu stiu dar fac o baie cand ajung... cunoscatorii stiu :d si a fost atat de bine, dupa atata mers cu motorul sa te relaxezi in apa marii.
Ne-am balacit noi cat ne-am balacit, unii au inotat :D, Alin a invatat sa faca pluta, a incercat sa ma invete si pe mine dar slabe sanse. Si dupa o balaceala calumea ne-am trantit jos pe izoprene si somn de voie, cat cuprinde si a fost atat de dulce somnul :d. Am avut parte de un asfintit de soare magnific si aici o sa las sa vorbeasca pozele.

Dupa ce a asfintit soarele am mers sa papam, ca dupa atata balaceala...mai cere si stomacul ceva ceva. Eu cu Alin am comandat hamburgeri iar Cosmin si-a luat un snitel, iar bautura : BERE! Unii s-au saturat alti mai putin si a venit nota... nu stiu cum a facut dar tipa s-a incurcat si uite asa Cosmin a cinat pe gratis, si trecand peste acest fapt...tipa respectiva i-a mai dat si bacsis.
A doua zi am pornit spre Zadar, pana acolo este un drum superb...pe o parte a drumului ai dealuri, stanci iar pe cealalta marea, iar de calitatea drumului nu mai vorbesc...si am mers noi ce am mers pana ni s-a facut foame si am tras la un restaurant sa mai mancam si noi ceva.
Si am pornit mai departe la drum, am mers noi o bucata buna de drum, cu opririle de rigoare: sa facem poze, sa mai ne uitam, sa ne dezamortim oasele etc. Cand credeam ca mai avem doar 14 km pana la Zadar, am oprit sa ne sfatuim: daca ne continuam drumul cautam cazare. Dar de fapat noi mai aveam in jur de vreo 40 de km pana la Zadar, acest lucru l-am aflat seara cand ne-am decis sa mergem sa il vizitam.
Am decis sa cautam cazare si am pornit pe la casele din zona, la prima casa aveau doar o camera libera si l-am intrebat pe domnul respectiv daca cunoaste pe cineva care mai inchiriaza camere pentru turisti. Acesta ne-a sugerat sa mergem la vecina lui , la cativa metri distanta.
Aici am avut noroc ni s-a oferit o camera libera cu 2 paturi: unul enorm de mare si unul mai mic. Eram fericiti ca am gasit cazare si ca o sa dormim in pat dupa trei zile de dormit in cort. Si am pornit spre Alin si Andreea(ei au ramas la motoare) sa le dam vestea, normal ca sa ne mai amuzam, am vorbit cu ei in engleza noastra de balta.
Ne-am adus motoarele , le-am parcat si ne-am apucat sa despachetam pentru a ne instala in camera. Gazda noastra si-a facut griji cum o sa dormim ca sunt doar doua paturi si suntem 4 oameni, i-am spus sa stea fara griji, ca ne descurcam si ca nu este nicio problema. Am intrebat-o ce ar fi de vizitat prin zona si ne-a marturisit ca ar fi mai superb daca am vizita Zadarul seara si Parcul National Paclenika, daca tot eram cazati in localitatea Starigrad.
Dupa ce ne-am instalat, am pornit spre plaja sa ne balacim. Am stat noi cateva ore pe plaja , dupa care ne-am intors si tusti spre Zadar sa il vizitam.
Intr-adevar Zadarul noaptea este superb, era plin de lume cred ca in mare parte erau turisti, atata ne-am invartit prin orasul vechi pana ne-am pierdut de Cosmin si Andreea. Telefoanele nu stiu ce au avut in seara aceea, nu am putut sa ii sunam, sa le spunem unde suntem asa ca eu cu Alin am pornit spre motoare sa ii asteptam, nu inainte de a ne lua o mega clatita cu ciocolata.
Dupa ce s-au saturat sa ne tot caute, Cosmin si Andreea au venit la motoare si surpriza: acolo eram! Ne-am mobilizat si am mers la terasa, care au gasit-o cei doi (cand incercau sa ne gaseasca) ca sa ne punem stomacelele la cale dupa o zi lunga. Coco ne-a avertizat ca sunt preturi de Zadar...cand colo nu era foarte mare diferenta, fata de locul unde am luat pranzul in ziua respectiva, la amiaza. Spre nenorocul nostru am avut parte de cel mai aiurit ospatar, vorba lui Coco :"e la pesti", saracu era dezorientat dar ne-a luat bacisis asa pe fata, iar cu limba engleza nu prea le avea.Exceptand acest lucru, mancarea a fost buna, dar au ceva cu ceapa, cred ca aproximativ la orice fel de mancare iti cam pun o ceapa taiata, o fi buna, nu zic nu, dar mie una imi provoaca somnolenta :D

Tura prin pesteri

 

Tura prin pesteri

 

Coco&Tudor party

Sambata aceasta am mers la petrecerea lui Coco&Tudor. A fost organizata la Raul Sadului , la un sat de vacanta super fain si linistit. Il recomand celor care isi doresc un pic de liniste sau sa se recupereze dupa o saptamana grea de munca, plus ca semnal la telefon nu ai deloc, ceea ce este foarte bine din punctul meu de vedere.
Cum am ajuns, ne-am si ales camera si ne-am instalat, aerul curat de munte ne-a cam molesit, cel putin pe mine, patul din camera ma cam imbia la un mic somnic...



Am stat la o poveste pana au venit toti dupa care ne-am apucat sa facem "micul" gratar, cu carne cat cuprinde :D





Dupa ce ne-am pus burtile la cale trebuia sa facem ceva, ca sa se digere mancarea, asa ca baietii s-au apucat sa joace fotbal iar noi sa ii incurajam de pe margine(efortul cel mai mare, era din partea noastra, a fetelor).
Am fost in jur de vreo 30 de persoane... si am petrecut, ne-am adus aminte de perioadele noastre faine, de turele facute impreuna(sa speram ca se vor mai repeta), am baut...unii mai mult alti mai putin(dupa principii), am avut parte si de diversitate, per total ne-am simtit bine.
Si o dedicatie pentru baieti :D

Coco&Tudor party

Sambata aceasta am mers la petrecerea lui Coco&Tudor. A fost organizata la Raul Sadului , la un sat de vacanta super fain si linistit. Il recomand celor care isi doresc un pic de liniste sau sa se recupereze dupa o saptamana grea de munca, plus ca semnal la telefon nu ai deloc, ceea ce este foarte bine din punctul meu de vedere.
Cum am ajuns, ne-am si ales camera si ne-am instalat, aerul curat de munte ne-a cam molesit, cel putin pe mine, patul din camera ma cam imbia la un mic somnic...



Am stat la o poveste pana au venit toti dupa care ne-am apucat sa facem "micul" gratar, cu carne cat cuprinde :D





Dupa ce ne-am pus burtile la cale trebuia sa facem ceva, ca sa se digere mancarea, asa ca baietii s-au apucat sa joace fotbal iar noi sa ii incurajam de pe margine(efortul cel mai mare, era din partea noastra, a fetelor).
Am fost in jur de vreo 30 de persoane... si am petrecut, ne-am adus aminte de perioadele noastre faine, de turele facute impreuna(sa speram ca se vor mai repeta), am baut...unii mai mult alti mai putin(dupa principii), am avut parte si de diversitate, per total ne-am simtit bine.
Si o dedicatie pentru baieti :D

Hai Hui prin Europa...

O poveste incredibila a unui tip care s-a hotărît sa facă un tur al Europei cu motorul,o calatorie plina de peripetii. Posibil sa credeţi ca e o poveste banală dar mai bine va las sa citiţi de pe site-ul http://www.motociclism.ro/forum/index.php?showtopic=278368 sau cumparand revista National Geographic Traveller .
Numai bine.

Hai Hui prin Europa...

O poveste incredibila a unui tip care s-a hotărît sa facă un tur al Europei cu motorul,o calatorie plina de peripetii. Posibil sa credeţi ca e o poveste banală dar mai bine va las sa citiţi de pe site-ul http://www.motociclism.ro/forum/index.php?showtopic=278368 sau cumparand revista National Geographic Traveller .
Numai bine.

Festivalul Cetatilor Dacice

Si uite ca a sosit si weekendul de mult timp asteptat...
Am pornit de vineri seara, ca sa ne intalnim cu trupa din Mures, din Hunedoara si Deva, plus tipii din Ploiesti. La inceputul saptamanii aveam impresia ca nu trece timpul destul de repede...eu una ardeam de nerabdare sa ma plimb cu motorul, sa ne intalnim cu oameni dragi si sa stam la foc, la o poveste(chiar daca nu stau eu foarte mult la foc). Am pornit din Cisnadie pe la ora 17.30 iar pe la ora 19.00 eram deja in Orastie si am mers repede spre casa Andreei, sa il asteptam pe Calin. Am asteptat ceva timp dupa Calin, fusese un pic incurcat din cauza serviciului si astfel a intarziat. Si voiosi am pornit spre Costesti unde ne astepta restul trupei. Am ajuns pe seara cei drept, un pic prafuiti din cauza macadamului dar ce mai conteaza cand revezi oameni dragi, si ne-am dat repede sa punem corturile si sa ne aranjam lucrurile.Nu pot sa il uit pe Mircea cum il tot intreba pe Calin :"Caline ai nevoie de ajutor? dupa cateva minute .."Mai Caline, dar sigur nu ai nevoie de ajutor?" Multumim lui Adi Torpan pentru vinul bun care ni l-a oferit, bun mai era :D.

Dimineata ne-am trezit cu ajutorul lui Radu, a inceput sa ne cante duios :"Sculati gazde, nu dormiti..." cel mai afectat a fost Mircea, i s-a parut inuman sa ne trezim la ora 8 . Ne-am despartit de Radu si ceilalti urmand sa se intalneasca cu restul grupului in Orastie. Iar noi am mers sa vizitam Sarmisegetusa Regia(despre care am discutat cu o seara inainte ) La intoarcere am gasit si Hannah lui Radu "pierduta" pe marginea drumului , ceilalti au crezut ca e ceva aruncat , o punga cu ceva , mai ales ca era invelita intr-o punga menajera. Desigur, ca Radu nu a mai asteptat sa ne intalnim cu el si cu ceilalti la locul fixat de noi si s-a intors sa isi caute cortul, la spusele celorlati : ca ar fi zarit ceva pe jos, care aducea a cort adunat si astfel ne-am petrecut, si uite asa cortul lui a ajuns mai repede la destinatie... :D dar numai bine ca am avut timp s sa ne bem cafeluta de dimineata si sa stam la o poveste pana s-a reintors Radu. Pe la ora 11.30 am pornit spre Cricau iar pe la ora 13.00 eram deja acolo, foarte frumoasa zona dar in zona respectiva unde erau corturile nu aveam un pic de apa. Am stat noi ce am stat, dupa care Vissy a venit cu propunerea sa ne punem corturile in livada la unchiul ei, la cativa km de Cricau.
to be continued...

Festivalul Cetatilor Dacice

Si uite ca a sosit si weekendul de mult timp asteptat...
Am pornit de vineri seara, ca sa ne intalnim cu trupa din Mures, din Hunedoara si Deva, plus tipii din Ploiesti. La inceputul saptamanii aveam impresia ca nu trece timpul destul de repede...eu una ardeam de nerabdare sa ma plimb cu motorul, sa ne intalnim cu oameni dragi si sa stam la foc, la o poveste(chiar daca nu stau eu foarte mult la foc). Am pornit din Cisnadie pe la ora 17.30 iar pe la ora 19.00 eram deja in Orastie si am mers repede spre casa Andreei, sa il asteptam pe Calin. Am asteptat ceva timp dupa Calin, fusese un pic incurcat din cauza serviciului si astfel a intarziat. Si voiosi am pornit spre Costesti unde ne astepta restul trupei. Am ajuns pe seara cei drept, un pic prafuiti din cauza macadamului dar ce mai conteaza cand revezi oameni dragi, si ne-am dat repede sa punem corturile si sa ne aranjam lucrurile.Nu pot sa il uit pe Mircea cum il tot intreba pe Calin :"Caline ai nevoie de ajutor? dupa cateva minute .."Mai Caline, dar sigur nu ai nevoie de ajutor?" Multumim lui Adi Torpan pentru vinul bun care ni l-a oferit, bun mai era :D.

Dimineata ne-am trezit cu ajutorul lui Radu, a inceput sa ne cante duios :"Sculati gazde, nu dormiti..." cel mai afectat a fost Mircea, i s-a parut inuman sa ne trezim la ora 8 . Ne-am despartit de Radu si ceilalti urmand sa se intalneasca cu restul grupului in Orastie. Iar noi am mers sa vizitam Sarmisegetusa Regia(despre care am discutat cu o seara inainte ) La intoarcere am gasit si Hannah lui Radu "pierduta" pe marginea drumului , ceilalti au crezut ca e ceva aruncat , o punga cu ceva , mai ales ca era invelita intr-o punga menajera. Desigur, ca Radu nu a mai asteptat sa ne intalnim cu el si cu ceilalti la locul fixat de noi si s-a intors sa isi caute cortul, la spusele celorlati : ca ar fi zarit ceva pe jos, care aducea a cort adunat si astfel ne-am petrecut, si uite asa cortul lui a ajuns mai repede la destinatie... :D dar numai bine ca am avut timp s sa ne bem cafeluta de dimineata si sa stam la o poveste pana s-a reintors Radu. Pe la ora 11.30 am pornit spre Cricau iar pe la ora 13.00 eram deja acolo, foarte frumoasa zona dar in zona respectiva unde erau corturile nu aveam un pic de apa. Am stat noi ce am stat, dupa care Vissy a venit cu propunerea sa ne punem corturile in livada la unchiul ei, la cativa km de Cricau.
to be continued...

Traieste viata, nu clipa!

Saptama trecuta am avut placerea sa fiu invitata de cei de la Avatar R.C sa le dau o mana de ajutor la campania Traieste viata, nu clipa.
Am fost placut impresionata de ceea ce au facut pana in momentul de fata si cum se desfasoara aceasta campanie.
Scopul acestei campanii este sa constientizeze importanta echipamentului in randul viitorilor motociclisti sau scuteristi. Aceasta campanie se desfasoara in randul liceelor din municipiul Sibiu avand sprijinul Politiei si a firmei TopTech.
Nu pot decat sa ii sustin si sa le urez la cat mai multe campanii.

Traieste viata, nu clipa!

Saptama trecuta am avut placerea sa fiu invitata de cei de la Avatar R.C sa le dau o mana de ajutor la campania Traieste viata, nu clipa.
Am fost placut impresionata de ceea ce au facut pana in momentul de fata si cum se desfasoara aceasta campanie.
Scopul acestei campanii este sa constientizeze importanta echipamentului in randul viitorilor motociclisti sau scuteristi. Aceasta campanie se desfasoara in randul liceelor din municipiul Sibiu avand sprijinul Politiei si a firmei TopTech.
Nu pot decat sa ii sustin si sa le urez la cat mai multe campanii.

Dupa ce sambata am fost la nunta prietenului nostru Bogdan, am pus repede la cale o iesire duminicala cu motoarele pana la barajul Vidraru.Doar nu era sa stam acasa, pe o vreme asa de frumoasa, era pacat :D
Am avut de toate: vreme buna, macadam,mici incidente per total a fost superb.
L-am cunoscut si pe Lucian alias Uzunu de pe forum si pe aceasta cale ii multumim pentru mana de ajutor oferita prietenului nostru.
Cred ca luna viitoare o sa mergem iar dar de data asta pe la Balea ca sa facem si noi Transfagarasanul, am auzit ca sunt niste peisaje superbe. Poate punem la cale o mica escapada de weekend, cine stie?

Dupa ce sambata am fost la nunta prietenului nostru Bogdan, am pus repede la cale o iesire duminicala cu motoarele pana la barajul Vidraru.Doar nu era sa stam acasa, pe o vreme asa de frumoasa, era pacat :D
Am avut de toate: vreme buna, macadam,mici incidente per total a fost superb.
L-am cunoscut si pe Lucian alias Uzunu de pe forum si pe aceasta cale ii multumim pentru mana de ajutor oferita prietenului nostru.
Cred ca luna viitoare o sa mergem iar dar de data asta pe la Balea ca sa facem si noi Transfagarasanul, am auzit ca sunt niste peisaje superbe. Poate punem la cale o mica escapada de weekend, cine stie?

La nunta lui Bogdan si a Cristinei

Sambata aceasta am mers la nunta lui Bogdan si a Cristinei.
A fost o nunta mica dar superba,doar cu prietenii si familia.Cred ca la fel o sa o facem si noi. Acuma trebuie sa vedem cand ne decidem sa facem pasul cel mare, adica sa avem hartia, doar evem 6 ani la activ iar noi ne consideram ca si luati.
Desigur ca, Alin nu s-a abtinut si i-a insuflat lui Bogdan spiritul motociclismului iar acuma isi doreste si el ...ceva pe doua roti dar sa fie motorizat.

La nunta lui Bogdan si a Cristinei

Sambata aceasta am mers la nunta lui Bogdan si a Cristinei.
A fost o nunta mica dar superba,doar cu prietenii si familia.Cred ca la fel o sa o facem si noi. Acuma trebuie sa vedem cand ne decidem sa facem pasul cel mare, adica sa avem hartia, doar evem 6 ani la activ iar noi ne consideram ca si luati.
Desigur ca, Alin nu s-a abtinut si i-a insuflat lui Bogdan spiritul motociclismului iar acuma isi doreste si el ...ceva pe doua roti dar sa fie motorizat.

Intalnirea TDM-istilor

A avut loc si intalnirea tdm-istilor de foarte mult timp planificata :D.Ne-am revazut si cu Florian, cel cu care am facut tura de pasti si am avut sansa sa ii cunoastem si pe ceilalti tdm-siti cu care tot discutam pe forum. Din pacate vremea nu a prea tinut cu noi ca sa facem ture sau macar un mic gratar.Am avut noroc cu vreme faina duminica cand trebuia sa plecam fiecare la casele noastre. Ne-am echipat repede si am pornit spre Balea, am avut parte de un peisaj superb dupa cum se poate observa din poza de mai jos.
Dupa ce am coborat ne-am hotarat sa dam o tura pana la Sighisoara...doar o parte din noi ,Florian si Attila s-au decis sa mearga in Padis, din pacate au ajuns doar la pensiunea Lazar din Albac.
Pana la Sighisoara am facut schimb de moterete intre noi, sa vedem care merge mai bine :))
In Sighisoara ne-am oprit ca de obicei la Jo Pub si am papat pizza. Pe la ora 17.00 am taiat-o si noi spre casele noastre unii spre Bucuresti, altii spre Arad si noi spre Sibiu.

Intalnirea TDM-istilor

A avut loc si intalnirea tdm-istilor de foarte mult timp planificata :D.Ne-am revazut si cu Florian, cel cu care am facut tura de pasti si am avut sansa sa ii cunoastem si pe ceilalti tdm-siti cu care tot discutam pe forum. Din pacate vremea nu a prea tinut cu noi ca sa facem ture sau macar un mic gratar.Am avut noroc cu vreme faina duminica cand trebuia sa plecam fiecare la casele noastre. Ne-am echipat repede si am pornit spre Balea, am avut parte de un peisaj superb dupa cum se poate observa din poza de mai jos.
Dupa ce am coborat ne-am hotarat sa dam o tura pana la Sighisoara...doar o parte din noi ,Florian si Attila s-au decis sa mearga in Padis, din pacate au ajuns doar la pensiunea Lazar din Albac.
Pana la Sighisoara am facut schimb de moterete intre noi, sa vedem care merge mai bine :))
In Sighisoara ne-am oprit ca de obicei la Jo Pub si am papat pizza. Pe la ora 17.00 am taiat-o si noi spre casele noastre unii spre Bucuresti, altii spre Arad si noi spre Sibiu.

Nu putem sta acasa de Pasti

Am planuit aceasta iesire de ceva timp, dar cu cat se apropia termenul credeam ca nu o sa mai putem sa o realizam, mai mereu intervenea cate ceva. Din pacate trebuia sa fim mai multi dar din cauza binecunoscutelor motive: lipsa de bani, am ramas doar 4 persoane pe 2 motoare, TDM-uri desigur.
Eu am plecat un pic mai repede spre Vatra Dornei (la mine acasa) cu treburi familiale si ca sa testam un pic asfaltul pana acolo, am mers cu motorul pana acolo.
Alin a pornit vineri de dimineata din Cisnadie(Sibiu) spre Odorheiu Secuiesc urmand sa se intalneasca cu Florian si Sacy si sa continue drumul impreuna, ajungand dupa-masa la mine acasa, i-am asteptat cu o ciorba radauteana caracteristica zonei.
A doua zi de dimineata am pornit din Vatra Dornei spre Pasul Prislop- Borsa -Moisei
Drumul pana la Borsa nu a fost tocmai bun in comparatie cu ce peisaje minunate sunt prin zona, trebuia neaparat sa fii atent la drum deoarece existau portiuni rupte din asfalt. Am observat ca mai erau zone cu zapada, pe langa copaci.
La Moisei am facut o mica pauza ca sa vizitam manastirea, facand si un mic picnic acolo. Am fost si un pic grabiti din cauza unui nor care a inceput sa ne stropeasca :D, ne-am adunat repede lucrurile si mancarea si am pornit la drum.
Ne-am continuat drumul spre Viseu De Sus- Sighetul Marmatiei- Sapanta.
In Sighetul Marmatiei ne-am oprit si am alimentat luand hotararea sa mergem sa vizitam Cimitirul Vesel din Sapanta dupa care sa incepem sa cautam cazare. Costa 3 lei ca sa vizitezi Cimitirul Vesel. Si am inceput sa ne delectam cu cititul epitafurilor. De exemplu :
"Sub aceasta cruce grea
Zace biata soacra-mea
Trei zile de mai traia
Zaceam eu si cetea ea
Voi care treceti pa aici
Incercati sa n-o treziti
Ca acasa daca vine
Iarai cu gura pa mine
Da asa eu m-oi purta
Ca-napoi n-a inturna
Stai aicea draga soacra-mea."
Dupa ce ne-am saturat de vizitat, ne-am hotarat sa mergem la Camping Poieni sa intrebam de cazare, acolo era o liniste totala.
Florian a mers la pensiunea de langa camping si a intrebat fara succes daca mai au camere libere, dar erau deja ocupate , iar ca un pret informativ o camera costa pana in 150 de lei, cam mult pentru bugetul nostru. Doar ne propusesem sa nu cheltuim mult cu aceasta tura.
Ne-am decis sa ne continuam drumul, sa mergem spre Baia Mare pana acolo avand speranta ca vom gasi cazare.
Si am mers noi ce am mers, bineinteles am trecut pe langa cateva pensiuni dar ori le vedeam prea tarziu ori aveau mai multe margarete pana am dat de Pensiunea Anca in localitatea Desesti . Desi Alin a vazut ca, sunt masini in curte, am decis sa ne incercam norocul, asa ca am mers impreuna cu Florian si am intrebat daca mai au camere libere, spre norocul nostru aveau. Am negociat un pic la pret desi la urma am platit in plus deoarece ne-am simtit excelent acolo.
La Pensiunea Anca am simtit pe propria piele ospitalitatea si bunatatea maramureseana, proprietarii nu stiau ce sa ne mai ofere, ne-au asezat la masa si au inceput sa o umple cu tot felul de bunatati , ne-au dat si un mic antistres pentru baieti(horinca) si o bautura senzuala pentru fete (murata si ciresata) , dupa vorbele domnului Vasile.
A doua zi de dimineata ne-am echipat si am facut planul cu ce vizitam in ziua respectiva, asa in mare. Prima noastra oprire a fost la Biserica din lemn din Desesti construita din 1770.
Am pornit spre pasul Gutai, o zona superba cu multe curbe si nu foarte circulata, cel putin in ziua respectiva. Itinerariul nostru a fost : Baia Sprie- Baia Mare-Huedin-Belis- Statiunea Fantanelelor- Albac.
De la Statiunea Fantanelelor si pana la Albac a inceput offroad-ul pentru noi, am mers pe drum forestier, si uite asa ne-am testat si tdm-ul.
Nu conta foarte mult ca e drum forestier, am mers incet si a fost bine, dar mai existau zone in care drumul nu era uscat, era ud(mocirla) si nu e un sentiment prea placut cand spatele ti se misca in lateral.
In jurul orei 17 si ceva am plecat din Statiunea Fantanelelor iar pe la jumatatea drumului forestier ne gandeam, daca ramanem blocati pe aici? semnal la telefon nu, case pe ici colo in anumite parti sau deloc , trebuie sa mergi ceva pana ajungi la ele, dar am avut noroc si nu am ramas pe acolo.
Aveam si noi un cozonac care rezistase pana in momentul acela, adica chiar arata a forma de cozonac, cand am ajuns sa ne cazam saracul era rupt in bucati mari, din cauza drumului s-a batut cu topcase-ul :))
Cand am dat intr-un final si noi de asfalt, ne bucuram ca niste copii mici, nu mai zic de lumea care se uita la noi, parca acuma aterizasem de cine stie unde, dar au fost totusi amabili sa ne indrume si sa ne spuna ca mai exista o portiune fara asfalt in drumul nostru, asa ca un fel de pregatire sufleteasca :)). Spre bucuria noastra nu a fost o portiune foarte mare.

Si am inceput sa ne cautam cazare, deja se facuse ora 20.00 si noi nu eram inca cazati . Am trecut pe langa cateva pensiuni iar cu margarete multe sau full, dupa numarul de masini parcate langa, dar am dat imediat peste Pensiunea Lazar.
Nu era foarte vizibila pancarta sau mai bine zis caseta lor luminoasa publicitara si nu se vedea a fi cineva in ea doar in spate ce am zarit putina lumina, dar am zis sa incercam totusi.
Slideshow2

Eu si Florian fusesem din nou bagati la inaintare, pe principiul ca suntem mai norocosi, am mers sa intrebam daca mai au camere libere si cat costa, si am aflat ca nu aveau niciun client si erau foarte bucurosi de oaspeti doar ca trebuia sa asteptam ceva timp pana se incalzesc camerele, dar nu mai conta pentru noi, eram bucurosi ca aveam unde dormi in noaptea respectiva.
In urmatoarea dimineata spre surprinderea noastra gazdele ne-au oferit micul dejun care din punctul meu de vedere aducea a pranz. Cu stomacul pus la cale am inceput sa facem un plan cu ce vizitam in ziua respectiva, pana sa pornim spre casa. Am mers si am alimentat de la o benzinarie fantoma, nu era pentru prima data, dar era buna pentru drumul respectiv si am pornit sa vizitam Pestera Scarisoara. Desigur pana la pestera nu e asfaltat, spre "bucuria" noastra observam, ca este tot un drum forestier. Chiar glumeam pe seama faptului ca incepe sa ne placa sa mergem pe drumuri forestiere si facem ce facem, si ajungem pe astfel de drumuri.
Un bilet ca sa vizitezi Pestera Scarisoara costa 7 lei de persoana. Este o pestera minunata dar o sa las pozele sa vorbeasca :)

Dupa ce am vizitat pestera am pornit repede la drum, vremea nu era prea favorabila pentru noi, cerul incepea sa devina de un gri intunecat. Nu peste mult timp cand ne intorceam spre Campeni a inceput sa ploua un pic mai tare. De la iesirea din Campeni spre Abrud ne-am abatut un pic spre Rosia Montana ca sa o vizitam si sa facem un mic picnic acolo. De la Abrud la Zlatna este o zona superba de munte si cu multe serpentine, din pacate nu am putut sa ne bucuram din plin de ea, din cauza ploii. Am mers impreuna cu Florian si Sacy pana la Alba Iulia dupa care ne-am despartit, ei mergand spre Odorheiu Secuiesc, iar noi spre Sibiu- Cisnadie.
Per total a fost o tura superba , am avut parte de niste privelisti minunate, am cunoscut si oameni de treaba si ne-am simtit excelent in compania lor. Ce pot sa imi doresc? doar la cat mai multe ture si sper sa ni se alature cat mai multi motoretisti.
Numai bine si asfalt uscat!

Nu putem sta acasa de Pasti

Am planuit aceasta iesire de ceva timp, dar cu cat se apropia termenul credeam ca nu o sa mai putem sa o realizam, mai mereu intervenea cate ceva. Din pacate trebuia sa fim mai multi dar din cauza binecunoscutelor motive: lipsa de bani, am ramas doar 4 persoane pe 2 motoare, TDM-uri desigur.
Eu am plecat un pic mai repede spre Vatra Dornei (la mine acasa) cu treburi familiale si ca sa testam un pic asfaltul pana acolo, am mers cu motorul pana acolo.
Alin a pornit vineri de dimineata din Cisnadie(Sibiu) spre Odorheiu Secuiesc urmand sa se intalneasca cu Florian si Sacy si sa continue drumul impreuna, ajungand dupa-masa la mine acasa, i-am asteptat cu o ciorba radauteana caracteristica zonei.
A doua zi de dimineata am pornit din Vatra Dornei spre Pasul Prislop- Borsa -Moisei
Drumul pana la Borsa nu a fost tocmai bun in comparatie cu ce peisaje minunate sunt prin zona, trebuia neaparat sa fii atent la drum deoarece existau portiuni rupte din asfalt. Am observat ca mai erau zone cu zapada, pe langa copaci.
La Moisei am facut o mica pauza ca sa vizitam manastirea, facand si un mic picnic acolo. Am fost si un pic grabiti din cauza unui nor care a inceput sa ne stropeasca :D, ne-am adunat repede lucrurile si mancarea si am pornit la drum.
Ne-am continuat drumul spre Viseu De Sus- Sighetul Marmatiei- Sapanta.
In Sighetul Marmatiei ne-am oprit si am alimentat luand hotararea sa mergem sa vizitam Cimitirul Vesel din Sapanta dupa care sa incepem sa cautam cazare. Costa 3 lei ca sa vizitezi Cimitirul Vesel. Si am inceput sa ne delectam cu cititul epitafurilor. De exemplu :
"Sub aceasta cruce grea
Zace biata soacra-mea
Trei zile de mai traia
Zaceam eu si cetea ea
Voi care treceti pa aici
Incercati sa n-o treziti
Ca acasa daca vine
Iarai cu gura pa mine
Da asa eu m-oi purta
Ca-napoi n-a inturna
Stai aicea draga soacra-mea."
Dupa ce ne-am saturat de vizitat, ne-am hotarat sa mergem la Camping Poieni sa intrebam de cazare, acolo era o liniste totala.
Florian a mers la pensiunea de langa camping si a intrebat fara succes daca mai au camere libere, dar erau deja ocupate , iar ca un pret informativ o camera costa pana in 150 de lei, cam mult pentru bugetul nostru. Doar ne propusesem sa nu cheltuim mult cu aceasta tura.
Ne-am decis sa ne continuam drumul, sa mergem spre Baia Mare pana acolo avand speranta ca vom gasi cazare.
Si am mers noi ce am mers, bineinteles am trecut pe langa cateva pensiuni dar ori le vedeam prea tarziu ori aveau mai multe margarete pana am dat de Pensiunea Anca in localitatea Desesti . Desi Alin a vazut ca, sunt masini in curte, am decis sa ne incercam norocul, asa ca am mers impreuna cu Florian si am intrebat daca mai au camere libere, spre norocul nostru aveau. Am negociat un pic la pret desi la urma am platit in plus deoarece ne-am simtit excelent acolo.
La Pensiunea Anca am simtit pe propria piele ospitalitatea si bunatatea maramureseana, proprietarii nu stiau ce sa ne mai ofere, ne-au asezat la masa si au inceput sa o umple cu tot felul de bunatati , ne-au dat si un mic antistres pentru baieti(horinca) si o bautura senzuala pentru fete (murata si ciresata) , dupa vorbele domnului Vasile.
A doua zi de dimineata ne-am echipat si am facut planul cu ce vizitam in ziua respectiva, asa in mare. Prima noastra oprire a fost la Biserica din lemn din Desesti construita din 1770.
Am pornit spre pasul Gutai, o zona superba cu multe curbe si nu foarte circulata, cel putin in ziua respectiva. Itinerariul nostru a fost : Baia Sprie- Baia Mare-Huedin-Belis- Statiunea Fantanelelor- Albac.
De la Statiunea Fantanelelor si pana la Albac a inceput offroad-ul pentru noi, am mers pe drum forestier, si uite asa ne-am testat si tdm-ul.
Nu conta foarte mult ca e drum forestier, am mers incet si a fost bine, dar mai existau zone in care drumul nu era uscat, era ud(mocirla) si nu e un sentiment prea placut cand spatele ti se misca in lateral.
In jurul orei 17 si ceva am plecat din Statiunea Fantanelelor iar pe la jumatatea drumului forestier ne gandeam, daca ramanem blocati pe aici? semnal la telefon nu, case pe ici colo in anumite parti sau deloc , trebuie sa mergi ceva pana ajungi la ele, dar am avut noroc si nu am ramas pe acolo.
Aveam si noi un cozonac care rezistase pana in momentul acela, adica chiar arata a forma de cozonac, cand am ajuns sa ne cazam saracul era rupt in bucati mari, din cauza drumului s-a batut cu topcase-ul :))
Cand am dat intr-un final si noi de asfalt, ne bucuram ca niste copii mici, nu mai zic de lumea care se uita la noi, parca acuma aterizasem de cine stie unde, dar au fost totusi amabili sa ne indrume si sa ne spuna ca mai exista o portiune fara asfalt in drumul nostru, asa ca un fel de pregatire sufleteasca :)). Spre bucuria noastra nu a fost o portiune foarte mare.

Si am inceput sa ne cautam cazare, deja se facuse ora 20.00 si noi nu eram inca cazati . Am trecut pe langa cateva pensiuni iar cu margarete multe sau full, dupa numarul de masini parcate langa, dar am dat imediat peste Pensiunea Lazar.
Nu era foarte vizibila pancarta sau mai bine zis caseta lor luminoasa publicitara si nu se vedea a fi cineva in ea doar in spate ce am zarit putina lumina, dar am zis sa incercam totusi.
Slideshow2

Eu si Florian fusesem din nou bagati la inaintare, pe principiul ca suntem mai norocosi, am mers sa intrebam daca mai au camere libere si cat costa, si am aflat ca nu aveau niciun client si erau foarte bucurosi de oaspeti doar ca trebuia sa asteptam ceva timp pana se incalzesc camerele, dar nu mai conta pentru noi, eram bucurosi ca aveam unde dormi in noaptea respectiva.
In urmatoarea dimineata spre surprinderea noastra gazdele ne-au oferit micul dejun care din punctul meu de vedere aducea a pranz. Cu stomacul pus la cale am inceput sa facem un plan cu ce vizitam in ziua respectiva, pana sa pornim spre casa. Am mers si am alimentat de la o benzinarie fantoma, nu era pentru prima data, dar era buna pentru drumul respectiv si am pornit sa vizitam Pestera Scarisoara. Desigur pana la pestera nu e asfaltat, spre "bucuria" noastra observam, ca este tot un drum forestier. Chiar glumeam pe seama faptului ca incepe sa ne placa sa mergem pe drumuri forestiere si facem ce facem, si ajungem pe astfel de drumuri.
Un bilet ca sa vizitezi Pestera Scarisoara costa 7 lei de persoana. Este o pestera minunata dar o sa las pozele sa vorbeasca :)

Dupa ce am vizitat pestera am pornit repede la drum, vremea nu era prea favorabila pentru noi, cerul incepea sa devina de un gri intunecat. Nu peste mult timp cand ne intorceam spre Campeni a inceput sa ploua un pic mai tare. De la iesirea din Campeni spre Abrud ne-am abatut un pic spre Rosia Montana ca sa o vizitam si sa facem un mic picnic acolo. De la Abrud la Zlatna este o zona superba de munte si cu multe serpentine, din pacate nu am putut sa ne bucuram din plin de ea, din cauza ploii. Am mers impreuna cu Florian si Sacy pana la Alba Iulia dupa care ne-am despartit, ei mergand spre Odorheiu Secuiesc, iar noi spre Sibiu- Cisnadie.
Per total a fost o tura superba , am avut parte de niste privelisti minunate, am cunoscut si oameni de treaba si ne-am simtit excelent in compania lor. Ce pot sa imi doresc? doar la cat mai multe ture si sper sa ni se alature cat mai multi motoretisti.
Numai bine si asfalt uscat!

Weekendul acesta care a trecut am reusit sa merem la Bikes on ice.
Am zis reusit pentru ca am avut multe de intampinat pana am ajuns acolo sus. Consider ca sunt prea putine cuvinte pentru a descrie cum m-am simtit acolo, a fost mult peste asteptarile mele.

Weekendul acesta care a trecut am reusit sa merem la Bikes on ice.
Am zis reusit pentru ca am avut multe de intampinat pana am ajuns acolo sus. Consider ca sunt prea putine cuvinte pentru a descrie cum m-am simtit acolo, a fost mult peste asteptarile mele.

Retrospectiva anului

M-am apucat sa ma uit peste filmulete cu iesirile noastre, sa fac o retrospectiva a anului trecut iar aceastea sunt din iesirile reusite, sincer nu as putea sa fac comparatie, fiecare iesire are ceva aparte. Mai sunt iesirile de Pasti si cea din vara dar nu am pus filmulete pe youtube(sunt mai personale :D).
plimbarica

Cu ocazia plimbarii la Brasov si Hunedoara am inceput sa ne cunoastem mai bine cu Tudor.

La fiecare iesire de a noastra trebuia sa vina mai multa lume dar mereu erau motive ba ca nu era foarte cald afara, asa ca anumite persoane au renuntat sa mai vina iar alte persoane nu au avut bani de benzina...ata este

Amintiri frumoase maica :D

Retrospectiva anului

M-am apucat sa ma uit peste filmulete cu iesirile noastre, sa fac o retrospectiva a anului trecut iar aceastea sunt din iesirile reusite, sincer nu as putea sa fac comparatie, fiecare iesire are ceva aparte. Mai sunt iesirile de Pasti si cea din vara dar nu am pus filmulete pe youtube(sunt mai personale :D).
plimbarica

Cu ocazia plimbarii la Brasov si Hunedoara am inceput sa ne cunoastem mai bine cu Tudor.

La fiecare iesire de a noastra trebuia sa vina mai multa lume dar mereu erau motive ba ca nu era foarte cald afara, asa ca anumite persoane au renuntat sa mai vina iar alte persoane nu au avut bani de benzina...ata este

Amintiri frumoase maica :D

pregatirea de primavara

De curand am reusit sa ne achizitionam un TDM si sunt foarte bucuroasa de acest lucru, de abia astept primavara pentru a incepe turele si a ne vizita prietenii de prin tara. Acuma trebuie sa strangem bani si sa ne planificam turele din anul acesta, cam am idee ce as vrea sa vizitez anul acesta dar pana a pune in practica e mult
De cand a inceput aceasta pasiune? De prin anul 2006 si de atunci am multi km la activ ca pasagera sau cum spunea o persoana, ingrata in momentul de fata, surplus de bagaje...
Inainte simteam ca trece viata pe langa mine si nu fac nimic, acum parca parca fac ceva, am vizitat o parte din tarisoara asta a noastra si am cunoscut multa lume, mi-am facut prieteni , dusmani . Important e ca nu mai simt cum trece viata pe langa mine, fara a avea un anumit sens si parca am un scop in viata de a vizita si de a face x si y. Imi place enorm de mult sentimentul pe care mi-l ofera mersul pe motor parca nu mai sunt ingradita, nu mai am temeri sunt pur si simplu libera...

pregatirea de primavara

De curand am reusit sa ne achizitionam un TDM si sunt foarte bucuroasa de acest lucru, de abia astept primavara pentru a incepe turele si a ne vizita prietenii de prin tara. Acuma trebuie sa strangem bani si sa ne planificam turele din anul acesta, cam am idee ce as vrea sa vizitez anul acesta dar pana a pune in practica e mult
De cand a inceput aceasta pasiune? De prin anul 2006 si de atunci am multi km la activ ca pasagera sau cum spunea o persoana, ingrata in momentul de fata, surplus de bagaje...
Inainte simteam ca trece viata pe langa mine si nu fac nimic, acum parca parca fac ceva, am vizitat o parte din tarisoara asta a noastra si am cunoscut multa lume, mi-am facut prieteni , dusmani . Important e ca nu mai simt cum trece viata pe langa mine, fara a avea un anumit sens si parca am un scop in viata de a vizita si de a face x si y. Imi place enorm de mult sentimentul pe care mi-l ofera mersul pe motor parca nu mai sunt ingradita, nu mai am temeri sunt pur si simplu libera...